“Când voi fi ridicat de la pãmânt, îi voi atrage pe toti la mine” (In 12,32)

Misterul pascal, pe care îl retrãim an de an, reprezintã de fapt glorificarea Domnului nostru Isus Cristos si drumul pe care l-a ales ca sã ne aducã mântuirea. El se oferã si se jertfeste pentru ca si noi, urmându-l, sã ne bucurãm de aceeasi înãltare si glorificare. Invitatia lui este clarã: “Cine nu-si ia crucea si nu mã urmeazã, nu este vrednic de mine” (Mt 10,38). “Dacã cineva vrea sã vinã dupã mine, sã se lepede de sine, sã-si ia crucea si sã mã urmeze” (Mc 8,34); “Cine nu-si poartã crucea si nu vine dupã mine, nu poate fi ucenicul meu” (Lc 14,27). Numai cine se înscrie pe acest drum de dãruire si de jertfã, pe o asemenea cale a crucii si a iubirii, numai acela poate sã ajungã cu el în glorie, sã se bucure de lumina pe care vrea sã ne-o dãruiascã Cristos. “Eu sunt lumina lumii, ne asigurã el, iar cine mã urmeazã nu umblã în întuneric, ci va avea lumina vietii” (In 8,12).

Misterul crucii si al mortii

În iubirea sa infinitã, Isus, venind pe pãmânt, a împlinit un proiect pe care doar Dumnezeu putea sã-l conceapã si sã-l realizeze. Un drum strãin de orice gândire omeneascã, o cale care urma sã fie argumentul cel mai puternic al iubirii divine, îmbrãtisarea crucii, drumul jertfei si al Calvarului, drumul umilintei si al înfrângerii în ochii lumii, drumul mortii care apoi sã se întoarcã în drumul glorificãrii si al înãltãrii. Punctul central al misterului pascal este crucea si învierea, moartea si înãltarea, umilirea si glorificarea. Pentru acest moment s-a pregãtit si s-a îndreptat pe tot parcursul vietii sale pe pãmânt, pe care a coborât ca sã se ofere, pentru ca omul, subjugat si stãpânit de pãcat, sã fie eliberat si înãltat la gloria pentru care a fost creat. Când voi fi înãltat de la pãmânt, când voi fi ridicat pe cruce, îi voi atrage pe toti si pe toate la mine (cf. I