Primul semnal l-a dat, marți, șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, mai întâi într-o declarație pentru Evenimentul Zilei, iar mai apoi într-o intervenție telefonică la AKTUALITATEA B1.

Fundația Mișcarea Populară fără cei cu carnete de partid, a spus răspicat Diaconescu. Poate într-un plan doi, dar foarte îndepărtat. Tușa pe subiect a dat-o, miercuri seara, Traian Băsescu în dialogul de pe B1 cu Robert Turcescu și Mircea Marian. Mai mult chiar, Băsescu s-a delimitat de TOATE partidele politice declarate de dreapta. De la Ungureanu la Blaga. De la Neamțu la ceilalți. În marketing și comunicare atunci când vrei să lansezi un produs, iar o fundație care poate deveni partid răspunde la aceleași întrebări comerciale, prima regulă de bază este dacă vrei să faci ceva profesionist este să faci o așa-numită grilă SWOT. Puncte tari, puncte slabe, public tință, strategie. Nu mă îndoiesc că, în urmă cu doi ani de zile, când Ioana Băsescu a înregistrat la OSIM marca „Mișcarea Populară”, s-au făcut o grămadă de studii, strategii și așa mai departe. Nu mă îndoiesc că, atunci când vorbea de Alba ca Zapăda, Sebastian Lăzăroiu făcea o referire explicită la aceste studii. Ceva a ținut doi ani proiectul pe loc. Nu știm ce, dar probabil există explicații plauzabile.

Să punctăm publicul tință. Cum bine observa pe sociollogica.blogspot.com sociologul Barbu Mateescu, electoratul PDL e în mare parte a lui Traian Băsescu. De fapt, PDL nu a reușit la precedentele alegeri nici măcar să atragă 60% din electoratul lui Băsescu. Un electorat de circa 20-21% din românii cu drept de vot. Undeva la 3 milioane și ceva. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, din declarațiile explicite de zilele trecute ale lui Cristian Diaconescu și de miercuri seară ale lui Traian Băsescu reiese că principalul public tință îl reprezintă cei 60% dintre români care nu se prezintă la vot, sau care