Brănenii sunt cunoscuti pentru faptul ca lucreaza individual, iar intre doi consateni nu poate exista decat concurenta. Iata ca, mai nou, crescatorii de animale au invatat si sa se asocieze.
Motivul il reprezinta o aplicare defectuoasa in intreaga tara a legislatiei in materie de acordare de subventii. De banii primiti de la Uniunea Europeana pentru pasuni nu beneficiaza fermierii, ci consiliile locale sau ocoalele sivlice.
Problema este simplă, sau ar trebui să fie. O comună are în proprietate o suprafaţă sau mai multe, de teren pentru păşunat. O şi dă spre folosinţă crescătorilor de animale. Numai că, spun conservatorii, respectivii fermieri ar trebui să fie şi cei care să primească subvenţiile pentru teren. Şi asta pentru că, potrivit normelor europene, de subvenţii trebuie să beneficieze exclusiv crescătorii de animale, utilizatorii paşunilor. De fapt, sumele rămân la bugetul local.
„Şi comuna Bran se confruntă cu această problemă. Până anii trecuţi beneficiarii acestor subvenţii au fost Ocolul Silvic Bugeşti Piatra Craiului care nu a făcut niciun fel de lucrare pentru ca banii respectivi să se întoarc ă în amenajare, igienizare şi întreţinere a acestor parcuri”, a declarat pentru Corona TV Rareş Rădăcină, viceprimarul Branului.
Se va ajunge în situaţia ca acolo unde consiliile locale solicitat plăţi directe, de agromediu sau pentru zone defavorizate să fie obligate să restituie aceste fonduri. Motivul este că aceste sume nu s-au intors acolo unde ar fi trebuit, adica la imbunatatirea si intretinerea pasunilor. De fapt, de 20 de ani, nimeni nu a facut nici un fel de lucrari pe pajisti, care, in cele mai multe locuri, au ajuns intr-o stare de degradare de nedescris. Acest lucru i-a determinat pe crescătorii de animale din Bran să treacă peste orgoliile personale.
„Pentru ca fermierii să aibă o anumită forţă, ei ar trebui să fie consti
