Continuăm discuția cu expertul în anticorupție Laura Ștefan, de data aceasta despre plecarea Monei Pivniceru la CCR, Cristi Dănileț, BOR și judecătoarele păcălite de DNA.

Citește și partea I

Românulchiarpoatesăseplângăcăefuratdepoliticieni?Uniiromânivoteazădemulteoricorupțidovediți,cumafostşilaultimelealegeriparlamentare.

Iar alții nu votează chiar deloc pentru că sunt scârbiți. Eu cu cei care nu votează deloc am o problemă. A nu putea alege între șapte oameni spune ceva și despre noi, despre așteptările pe care le avem. Eu înțeleg că, la un moment dat, oamenii sunt scârbiți de oferta politică. Pe de altă parte, atunci când tu nu alegi înseamnă că îi lași pe alții să aleagă pentru tine. Înseamnă că ești de acord ca acele scoruri extraordinare din Teleorman să acopere rezultatele lipsă din colegiul tău. Mie mi se pare că trebuie să putem alege între trei rele, să îl alegem pe cel care ne face mai puțin rău și nu cred că nu se poate face o asemenea alegere. Așa cum dacă nu am avea nimic de mâncat, am mânca până la urmă și ceva ce nu ne place, cred că e la fel și cu politica: dacă, într-adevăr, preferăm să stăm acasă, atunci asta este, nu ne putem plânge că alții se duc să voteze. Iar acei alții votează uneori pentru 10 lei și votează pentru viitorul tuturor. Politicienii ar trebui să fie atenți la acel grup din electorat care ar merge să voteze dacă ar avea cu cine. Asta cred că e o întrebare și pentru Stânga, și pentru Dreapta. Pot să înțeleg un vot de blam sau un protest, dar costul pentru mine, ca cetățean, este foarte mare.

Uneori mă uit la felul în care judecăm prestația guvernelor, cu dublă măsură, în funcție de cine e la putere. Cu unii suntem mai înțelegători, iar cu ceilalți mai puțin. Poate că e corect să fie așa, dar, uneori, mă gândesc așa: de la unii ne așteptăm să fie impecabili, iar altora le tolerăm inepțiile. Mă uitam la ce fac