Acesta a fost cadrul tematic propus traducătorilor de literatură pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă, atât ei, cât şi traducerea literaturii în România. Întîlnirea a avut loc joi 14 martie la librăria Bastilia, cu participarea a doi invitaţi de onoare: Andy Jelcic, vicepreşedintele Uniunii Traducătorilor Literari din Croaţia, membru al Consiliului European al Asociaţiilor Traducătorilor Literari (CEATL), şi a lui Peter Bergsma, directorul Casei Traducătorilor din Amsterdam, preşedintele Reţelei Europene a Centrelor Internaţionale pentru Traducători (RECIT). Moderatorul discuţiilor care au urmat expunerilor celor doi invitaţi a fost traducătorul şi publicistul Ciprian Şiulea, pe care, pentru a oferi o imagine a acestei întîlniri, l-am rugat să răspundă cîtorva întrebări.
Mai înainte însă, mi se pare important de subliniat de ce situaţia traducătorului de literatură din Europa de Est necesită o dezbatere separată, şi anume pentru că există o diferenţă esenţială de statut profesional: în vreme ce în Europa de Vest traducerea de literatură se numără printre profesiile liberale, traducătorul fiind un profesionist independent, în Europa de Est acest lucru nu este posibil în mod practic, din simplul motiv că traducerea de literatură nu asigură un venit corespunzător şi rămîne o activitate complementară. De aici decurg multe dificultăţi printre care, mai recent, imposibilitatea de a exprima o poziţie la dezbaterile la nivel european care vizează o politică europeană comună în domeniul traducerii de literatură şi, în perspectivă, imposibilitatea de a aplica această politică; de asemenea, traducătorii din Europa de Est nefiind profesionişti independenţi, nu pot beneficia de stagiile mai îndelungate de lucru sau de perfecţionare pe care le oferă colegiile internaţionale ale traducătorilor.
Cum s-a născut iniţiativa de a pune în disc
