Dincolo de protecţia oferită de schemele de garantare a depozitelor, există o responsabilitate a deponenţilor de care aceştia nu trebuie să uite, a declarat, ieri, Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank România în cadrul unei conferinţe pe teme economice. Criza din Cipru ne aminteşte că cei care economisesc nu trebuie să uite să fie atenţi la siguranţa oferită de băncile solide.
Există şi acum investitori care sunt nemulţumiţi de dobânzile oferite de bănci cu rating ridicat precum ING Bank şi Rabobank în Olanda sau Barclays şi HSBC în Marea Britanie şi merg în căutare de randamente mai ridicate pentru a plasa bani în bănci mai puţin sigure. Van Groningen a amintit că un astfel de flux s-a văzut la jumătatea deceniului trecut către băncile islandeze care ofereau dobânzi atractive. Cum a fost vorba de miliarde, instituţiile de credit din această ţară au fost nevoite să caute plasamente în pieţele internaţionale. Ar fi fost normală întrebarea de ce, dacă tot investeşti în pieţele internaţionale şi nu în Islanda, de ce alegi să o faci prin băncile islandeze. Criza de atunci în Islanda se repetă acum în Cipru şi ne aminteşte că schemele de garantare a depozitelor nu pot înlocui securitatea oferită de o bancă solidă, a conchis Van Groningen.
Dincolo de protecţia oferită de schemele de garantare a depozitelor, există o responsabilitate a deponenţilor de care aceştia nu trebuie să uite, a declarat, ieri, Steven van Groningen, preşedinte al Raiffeisen Bank România în cadrul unei conferinţe pe teme economice. Criza din Cipru ne aminteşte că cei care economisesc nu trebuie să uite să fie atenţi la siguranţa oferită de băncile solide.
Există şi acum investitori care sunt nemulţumiţi de dobânzile oferite de bănci cu rating ridicat precum ING Bank şi Rabobank în Olanda sau Barclays şi HSBC în Marea Britanie şi merg în căutare de randamente mai ridi