„A venit îngerul şi mi-a zis: de atâta amar de vreme te veghez ca să ajungi om de ştiinţă şi tu până acum n-ai inventat nimic! Cum să nu; am inventat; numai că ştiinţa pe care am creat-o este atât de subtilă, încât uneori se confundă cu firescul. Ea se numeşte hemografia, adică scrierea cu tine însuţi.“
Nichita Stănescu, autorul rândurilor mai sus puse, dacă ar fi trăit, poimâine, duminică, ar fi împlinit optzeci de ani. Sau cum îi plăcea lui să spună, ar fi dat ocolul Soarelui împreună cu pământul rostogolitor de optzeci de ori.
Nichita Stănescu, creator de limbă românească, alături de Eminescu, Arghezi şi Blaga, inventatorul necuvintelor s-a confundat cu poezia, pe care a scris-o cu sângele din propria-i viaţă.
Întâmplarea (!?!) a făcut ca viaţa lui pământească să se sfârşească la cincizeci de ani, în ziua de 13 Decembrie 1983. Exact în data în care tipografii îşi sărbătoresc ziua meseriei lor de făcut cărţi. Nichita s-a topit precum aliajul tipografic în drumul lui spre cuvinte-necuvinte. El s-a pulverizat într-o stea din Constelaţia Gutenberg, trimiţându-ne din când în când veşti de acolo de sus, prin străvezii fulgi ai mieilor de marte (vai vouă celor care nu v-aţi prins că fulgii de zăpadă din aceste zile sunt lacrimile îngheţate de Cosmos ale lui Nichita!).
În acest an, astronomii au anunţat în mod public că Pământul va fi lovit de explozii solare. „Richard Fisher, director al Diviziei de Heliofizică de la NASA a dezvăluit că Planeta Pământ va fi lovită de radiaţii magnetice provenite din exploziile solare care vor avea loc în 2013.”
Nimic mai fals! Cei de la NASA nu sunt pregătiţi suficient, Richard Fisher este un savant naiv. De fapt Planeta Pământ este lovită de dorul lui Nichita pentru noi, pământenii de limbă română; iar exploziile solare sunt de fapt clipirea genelor ochilor lui, care fac sforţări cosmice ca să ne
