Cartea albă a hepatitei C a fost lansată pe piaţă în această săptămână, cu susţinerea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH), fiind primul document prin care societatea civilă propune o politică publică privind combaterea hepatitei C în România.

Cartea Albă a Hepatitei C în România este un pas concret din planul de acţiune pentru soluţionarea acestei probleme, pe care specialiştii în sănătate şi reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi au decis să-l implementeze la finalul anului trecut.

„Din ce în ce mai multe asociaţii îşi asumă cu multă responsabilitate rolul pe care eu am încercat să-l promovez şi în mandatul precedent, şi anume să colaboreze cu autorităţile pentru a lua o decizie. Am hotărât, la nivelul conducerii Ministerului Sănătăţii, să consolidăm, prin protocoale, o relaţie instituţională între autoritate şi asociaţiile de pacienţi, pentru a duce mesajul mai departe, către cetăţeni. România are o problemă cu hepatita C, cum are şi cu multe altele. Conştientizând că aceasta există, împreună putem găsi soluţia“, declară Eugen Nicolaescu, Ministrul Sănătăţii.

„Considerăm că acest document, prin care luptăm împotriva hepatitei C, este un început pentru elaborarea unei strategii care să cuprindă toate formele de hepatită, inclusiv hepatita B şi coinfecţia B cu D. Având în vedere prevalenţa medie din ţara noastră, promovăm accesul la cele mai noi terapii. În final, medicul trebuie să aibă posibilitatea de a alege liber si de a oferi pacienţilor cele mai bune soluţii terapeutice“, menţionează Marinela Debu, preşedintele APAH.

România este ţara cu cea mai mare prevalenţă europeană în ceea ce priveşte hepatita C. Este o boală vindecabilă dacă este depistată într-un stadiu timpuriu, de hepatită cronică. Şi chiar dacă investiţia într-un tratament antiviral modern poate ajunge până la 30.000 de euro, nu se compară cu costurile cumul