Slovenia, prima ţară fostă comunistă care a intrat în zona euro, ar putea deveni al şaselea stat al uniunii monetare, după Cipru, care să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a recapitaliza sistemul bancar şi pentru a stimula economia afectată de criza datoriilor suverane din Europa.
Randamentul obligaţiunilor Sloveniei, costul la care se împrumută guvernul, a atins săptămâna aceasta un nivel record, ajungând miercuri la 6,34% pentru titlurile de stat denominate în dolari cu scadenţa în 2022, conform datelor Bloomberg, creşterea fiind cauzată în principal de temerile investitorilor că noul guvern nu va reuşi să stabilizeze situaţia financiară a ţării.
Însă premierul sloven Alenka Bratusek asigură că nici Slovenia şi nici sistemul său bancar nu sunt comparabile cu cele ale Ciprului şi că ţara alpină îşi va rezolva singură problemele, fără ajutor financiar extern.
„Sistemul nostru bancar este stabil şi sigur, iar comparaţiile cu Cipru nu sunt valide. Depozitele sunt în siguranţă aici, iar statul le garantează“, a spus Bratusek. Ea a recunoscut că guvernul lucrează intens pentru a le găsi o rezolvare problemelor finanţelor ţării, care ar putea include majorări de taxe şi impozite.
Criza financiară mondială şi îndatorarea excesivă au adus Slovenia în situaţia actuală
La scurt timp după ce a intrat în Uniunea Europeană în anul 2004, Slovenia a aderat şi la mecanismul european al ratelor de schimb (ERM), prin care şi-a ancorat moneda naţională tolarul de euro. În 2007, Slovenia a devenit prima ţară fostă comunistă care a adoptat moneda unică, fiind o poveste de succes şi un model pentru celelalte state din Europa de Est.
Însă, odată cu declanşarea crizei financiare la nivel mondia în 2008, economia slovenă, bazată în principal pe export, a început să aibă probleme din cauza reducerii exporturilor către ţ
