Casa Poporului sau fortăreaţa dictatorului Nicolae Ceauşescu, monument ridicat în Epoca de Aur, ascunde în spatele opulenţei şi a uşilor sculptate în lemn, numeroase poveşti. Anca Petrescu, arhitectul care a proiectat Casa Poporului povesteşte lucrurile neştiute despre impresionanta clădire. Cât de reale sunt miturile morţilor de pe şantier, al tunelurilor sau care este legătura dintre opulenta clădire şi maidanezi.

Ridicarea unui monument strategic nu a fost pe deplin ideea lui Nicoale Ceauşescu. Încă de pe vremea lui Carol al ll-lea se discuta în cercurile importante ale ţării despre o astfel de construcţie, fără a fi botezată Casa Poporului.

După cutremurul devastator din anul 1977, ideea unui asemenea edificiu a început să încolţească în mintea dictatorului care se afla la putere şi care voia să-şi construiască propriul oraş. Aşa a ajuns Nicoalae Ceauşescu să organizeze un concurs la care au participat 17 colective de arhitecţi, care mai de care mai talentaţi. "Nu am crezut nicio clipă că o să aleagă proiectul meu"

În iarna anului 1982, a avut loc ultima etapă a concursului. Dintre toate proiectele prezentate atunci, unul singur l-a impresionat pe conducător, cel creat de către Anca Petrescu, care la acea vreme avea o temă interesantă de licenţă: dealul pe care urma să fie construită Casa Poporului.

Când tânăra arhitectă a început să schiţeze proiectul Casei Poporului, nu s-a gândit că va ajunge să-l impresioneze atât de mult pe dictator: „Nu am crezut nicio clipă că o să aleagă proiectul meu. Ceilalţi arhitecţi care au participat în concurs aveau nişte titulaturi impresionante, în comparaţie cu mine” , povesteşte Anca Petrescu. Zeci de mii de oameni, trei schimburi, 24 de ore

Un an mai târziu, au început în mod oficial lucrările pe şantierul bucureştean.

Pentru construcţia impresionantei clădiri au muncit în jur de 20.000 de o