Elevii din ani terminali (și care reușesc să treacă și bacalaureatul) sunt mai deciși ca niciodată să ia drumul străinătății. Este una dintre concluziile târgului internațional al universităților (RIUF), desfășurat săptămâna trecută.

În vara anului 2012, o parte din cititorii români de presă se revoltau la un articol publicat de revista britanică The Economist și intitulat, spre nemulţumirea conaționalilor patrioți, „Produce școala românească idioți?” Constatând că unul din doi absolvenți de liceu picase examenul de bacalaureat, redactorul explica eșecul sistemului autohton de învățământ printr-o combinație de corupție, subfinanțare și haos legislativ, argumentând, între altele, că în nicio țară miniștrii Educației nu s-au succedat atât de rapid ca la noi: „din 1989 și până acum miniștrii au fost schimbați de 19 ori“ (din decembrie, odată cu numirea lui Remus Pricopie, cifra a devenit rotundă).

După afirmația brutală din titlu, cei de la The Economist echilibrau tonul, amintind că, de fapt, România are una dintre cele mai mari ponderi de adolescenți „geniali“ din lume și că mulți dintre aceștia reușesc să supraviețuiască acestui sistem falit îndreptându-se spre instituții de învățământ din afara țării. „Majoritatea miilor de tineri inteligenți români care aleg să emigreze pentru a avea acces la studii de calitate nu se mai întorc în țară după absolvire, își găsesc de lucru și preferă să rămână emigranți pentru tot restul vieții (...) Iar cei care totuși se întorc acasă și se angajează sunt, în general, supracalificați și plătiți sub așteptări. Mulți dintre ei iau din nou calea Occidentului“.

Pentru a te convinge de realitatea acestei percepții, este suficient să intri în mijlocul lor, al tinerilor care numără zilele până când vor putea părăsi, odată pentru totdeauna, sistemul educațional autohton.

Pregătire timpurie pentru emigrare @