Astazi, credinciosii catolici sarbatoresc Pastele lor. Ortodocsii mai au de asteptat cinci saptamani pana la Pastelor lor. Eu sunt ortodox, prin botez, dar ce fac azi de Pastele catolic? Sarbatoresc si eu, ca bun crestin, alaturi de catolici? Sau mai astept? Daca-i Paste, de ce nu-i acelasi pentru toti cei care sarbatoresc Pastele?
Cu dilema asta am crescut de mic, de fiecare data cand nu s-au suprapus datele din calendar. Pe vremea cand nu intelegeam diferentele dintre Pasti, m-am tot intrebat de ce trebuie sa fie despartiti de nume oamenii care cred in acelasi lucru. N-am inteles atunci. Acum insa da.
CRED ca Iisus nu si-a dorit niciodata asta. In urma lui, a ramas o lume dezbinata pana si prin credinta intru Hristos. Oare ce-ar spune Iisus astazi daca ar fi intervievat de lume pe tema dezbinarii dintre urmasii sai intru credinta?
Ar spune el ca se bucura sa-i vada impartiti si separati pe oameni pana si pe terenul sfant al credintei? Ar fi el oare incantat sa vada ca povetele sale au devenit marfa pentru unii si chiar monopol pentru altii?
Iisus nu mai e aici fizic sa ne vorbeasca in parabole de tipul celor pe care a incercat sa le desluseasca Andrei Plesu. El ne vorbeste insa prin ce vedem cu ochii nostri zilnic. Prin ce-am creat cu totii in lungul si-n latul lumii noastre.
Adevarul lui Iisus arata ca omenirea nu i-a inteles inca tainele. Altfel, n-ar trai astazi intr-o lume asa de tulbure si fara de busola spirituala.
Si totusi, daca asa trebuia sa se intample? Daca la mai bine de 2.000 de ani de la infatisarea pamanteana a acestui Dumnezeu cu chip de om lumea trebuia sa experimenteze si separarea pentru a intelege unitatea?
Poate suna ca o perspectiva usor naiva si prea filosofica, dar este singura cale prin care sa nu inmormantam pe veci speranta iubirii fara conditii si fara diferente. A accepta divizarea ca forma a (ne