Alianţa Nord-Atlantică speră că reconfigurarea proiectului antibalistic american va diminua preocupările Rusiei şi va facilita cooperarea într-o chestiune ce reprezintă un subiect de dispută, afirmă Alexander Vershbow, adjunct al secretarului general NATO.

"Modificarea proiectului antirachetă american face situaţia mai puţin ambiguă", a declarat Alexander Vershbow într-un interviu acordat Reuters.

"Nu există niciun motiv de îngrijorare că sistemul din Europa va avea vreun efect asupra elementelor strategice de disuasiune ale Rusiei. Credem că se deschide o fereastră reală de oportunitate şi sperăm că ruşii vor profita de ea", a spus Vershbow, care a purtat discuţii cu oficiali ruşi de rang înalt din domeniul apărării şi diplomaţiei, precum şi cu preşedintele Vladimir Putin.

Rusia a argumentat mult timp că proiectul american antirachetă i-ar afecta capacităţile strategice de disuasiune nucleară. Moscova a diminuat tonul după ce Washingtonul a anunţat pe 16 martie că va instala 14 interceptoare antibalistice în Alaska, pe fondul ameninţării nord-coreene, şi va renunţa la un nou tip de interceptor care urma să fie instalat în Europa.

"Atât la nivelul relaţiei NATO-Rusia, cât şi SUA-Rusia, sperăm că dialogul va fi accelerat pentru ca cel puţin să ne apropiem de un fel de acord în domeniul apărării antibalistice", a explicat Vershbow, fost ambasador american la Moscova. "În măsura în care vom reuşi să facem progrese în domeniul apărării antirachetă, ar putea fi facilitată şi reactivarea dialogului pe tema reducerii capacităţilor nucleare atât la nivel strategic, cât şi nonstrategic", a insistat adjunctul secretarului general al NATO.

Pe 16 martie, Administraţia Barack Obama a anunţat că a decis ajustarea sistemului antirachetă din Europa prin renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb