ZIUA de CLUJ vă prezintă epopeea neromanţată a autostrăzii care o vreme împrumutase numele companiei americane. Astăzi, naşterea şi primele blocaje ale proiectului.
Pornit în ultimele şase luni de viaţă ale guvernului Năstase, proiectul Autostrăzii Transilvania a intrat rapid pe mâna noii puteri, pentru care „nu se justifica economic" şi pentru care prioritar era coridurol IV pan-european. Nu trecuse un an de la demararea lucrărilor şi statul avea deja datorii de 100 de milioane de euro. Apoi a urmat seria de blocaje: renegocierea lui Dobre, deşeurile chimice de la Turda, finanţările cu ţârâita şi chiar erorile de execuţie ale americanilor. În timpul ăsta termenele de finalizare fie şi doar a unor tronsoane se amânau unul după altul.
19 decembrie 2003 - În prezenţa premierului Adrian Năstase şi a ambasadorului SUA Michael Guest este semnat contractul dintre CNADNR şi Bechtel pentru proiectarea şi construcţia Autostrăzii Transilvania. Pentru 2,2 miliarde euro, compania americană se angaja să construiască până în 2013 o autostradă cu patru benzi în lungime de 415 km pe traseul Braşov - Făgăraş - Sighişoara - Târgu-Mureş - Cluj-Napoca - Oradea - vama Borş.
16 iunie 2004 - Este inaugurat şantierul autostrăzii, în dreptul satului Vălişoara. Este prezent Adrian Năstase, ministrul Transporturilor Miron Mitrea, alături de miniştrii clujeni Ioan Rus, Vasile Dâncu şi Vasile Puşcaş. Sunt atace simultan două tronsoane: Câmpia-Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş.
Februarie 2005 - Noul preşedinte, Traian Băsescu, spune că Autostrada Transilvania „nu se justifică economic".
Martie 2005 - Premierul Călin Popescu-Tăriceanu trece autostrada Transilvania în plan secund, calificând drept prioritate coridorul IV.
Aprilie 2005 - Statul contabilizează deja 100 de milioane de euro datorii. către Bechtel.
10 mai 2005 - Tăriceanu ameninţă
