Ca nişte sirieni, am început cu un homos cu muguri de pin şi carne, îmbibat în ulei de măsline, la 16 lei, alături de o lipie „gogonată” arăbească. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

O farfurioară de Shanklish – o brânză de oaie la burduf, mixată cu cubuleţe de roşii, pătrunjel, ceapă şi ulei de măsline, la 12 lei, a cerut un pahar de nectar de Guava, un suc cu gust aproape ca al ananasului, dar mai dulce! Pentru juma de pol am comandat şi un fel de pizza simplistă cu bucăţele de carne de vită, marinate peste noapte în sos de iaurt, aruncate peste o lipie. În meniu scrie că se cheamă Mugearmasha, dar nu e sigur dacă nu e vorba doar de o transcriere fonetică a numelui...

Dacă tot e Şiş Kebap, am încercat un Haş Haş Kebap, la 25 de lei – patru sish-uri cu carne tocată de vită şi berbec, amestecată cu pătrunjel, ceapă, usturoi şi un condiment arăbesc picant, pe bază de ardei iute, cu un sos de roşii proaspete la grătar, iute de te ia naiba! Cu un orez cu fidea mai ameliorezi şocul gastric... Capacul, însă, l-a pus un Harouf, cam rudimentar, ce-i drept, la 15 lei porţia. O minunăţie de fâşii de carne de oaie fiartă cu condimentele lor şi servită cu un amestec de bulgur-grâu spart şi orez cu bob lung, amestec specific Orientului Mijlociu.

Cum la arabi dulcele e pe primul loc am avut o decizie greu de luat. Am optat, oftând, pentru un foietaj umplut cu cremă de lapte şi fistic.Am aflat după aia că e din partea casei... Dacă ştiam, luam două! O cafea arăbească cu Hell şi o narghilea, la 20 de lei, cu aromă de mentă, ne-a asigurat o digestie uşoară. Inshallah!

„Bucătăria siriană se deosebeşte de cea libaneză doar prin denumire... Atât, doar, că sirienii mănâncă mai picant!”

MIHAELA MIHALAŞCU, interfaţa română a patronului sirian

De „halal” să le fi e!

La intrare te întâmpină vitrinele frigorifice cu cărnuri înfipte pe sish-uri, frigăruile arăbeşti