Scott Eastman a venit iniţial în România pentru a face fotografii, dar s-a îndrăgostit de locuri, de tradiţii şi de o româncă şi s-a stabilit la Sibiu.

În 2005, Scott Eastman, acum în vârstă de 43 de ani, ajungea în România la invitaţia unor oficialităţi, să facă fotografii, alături de un coleg. A început să descopere prin obiectivul aparatului de fotografiat România rurală, autentică, de care s-a îndrăgostit iremediabil.

“Am vrut să văd în România o nuntă, o înmormântare, o naştere, şcoli, oameni muncind, momentele cheie din viaţă, să văd cum trăiesc oamenii. Cred că este un paradox, mulţi români vor să arate schimbările moderne, noile clădiri, însă, ca american, e fascinant pentru mine să văd tradiţia, să călătoresc prin sate şi să văd “the căruţa”, povesteşte zâmbind.

Lecţia despre cultura ospitalităţii

Prin obiectivul aparatului de fotografiat, a descoperit cu încântare satele româneşti care îi amintesc de cele din literatura rusă a secolului XIX. Dincolo de locuri l-au uimit însă oamenii, extrem de calzi, de primitori.

“Pentru mine, ca străin, România a fost o ţară extrem de primitoare, în multe ţări, inclusiv America, de multe ori oamenilor le e teamă de fotografi, de ce eşti aici, ce faci, în România de multe ori oamenii mă întreabă de fac, dar din curiozitate, şi adesea mă invită la o cafea, pot fotografia un câmp şi fermierul spune fotografiază-mă şi pe mine, sunt foarte calzi, indiferent de categoria socială din care fac parte, e o cultură a generozităţii, a ospitalităţii.

La a doua călătorie am întâlnit nişte ţigani pe stradă, m-au invitat la ei acasă,într-un sat, am petrecut o noapte acolo şi a fost minunat, i-am văzut muncind pământul, mulgând vacile la 5 dimineaţa, sunt tot felul de stereotipuri despre ţigani, unele sunt adevărate, dar sunt şi mulţi oameni care muncesc din