A trecut puţin de când din intervenţiile publice ale lui Victor Ponta aproape că nu lipseau vituperarea Codruţei Kovesi şi a lui Daniel Morar, păpuşăriţi de către Traian Băsescu. Parchetele - acuza tranşant copreşedintele USL - se transformaseră în măciucă politică destinată spinării adversarilor regimului portocaliu şi, deopotrivă, în perdea de ceaţă, dacă nu în scut, pentru abuzurile şi potlogăriile mahărilor pedelişti. O urgenţă de care depindea esenţialmente restaurarea statului de drept, afima Ponta, o constituia înlăturarea celor doi de la cârma parchetelor şi readucearea procurorilor pe un făgaş exclusiv profesional. Un demers corect şi necesar - care răspundea şi comandamentului străzii: "Jos PDL, jos Băsescu!" - dar de care, pe zi ce trece, se cam alege praful. Tot mai agresiv şi mai pe mirişte, fără însă să i se dea replica tranşantă cuvenită, Băsescu a atacat şi atacă pe toate căile Guvernul, iar pe premier îl ridiculizează, îl carotează şi-l pune în situaţii imposibile cu orice prilej.

Straniu, însă Victor Ponta are un comportament, cum îl numea prezidentul, de pisic în raporturile cu Cotroceniul, având mâinile legate de aberantul acord de coabitare. Pe care Băsescu l-a folosit drept foarfece, tăindu-i geruţele şi lăsându-l mereu pe tuşă. Ponta aproape că pare a călca pe urmele lui Boc, acceptând una după alta hachiţele şi pretenţiile lui Băsescu. Care nu sunt subsumate vreunui interes naţional, ci efectiv şi exclusiv interesului său personal şi al camarilei sale. Aici, în această zonă, se circumscrie şi gafa de mari proporţii şi absolut nejustificată pe care Ponta e gata-gata să o facă, admiţând (ba chiar, potrivit procedurii, ca intermiar la Justiţie, propunând-o, la pretenţia lui Băsescu) ca şefă la DNA pe Codruţa Kovesi. Asta, după ce deja făcuse o enormă concesie acceptând trimiterea acestei doamne extrem de obediente faţă de Cotroceni ca