Germania, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca au fost, în 2012, principalele destinaţii pentru exporturile paralele de medicamente din România, cele mai multe solicitări fiind pentru antineoplazice (oncologice), cardiovasculare, produse pentru sistemul nervos şi pentru cel respirator.

"Se ştie că «exportul paralel» reprezintă de fapt un comerţ intracomunitar desfăşurat în spaţiul UE, asupra căruia, chiar dacă nu se poate interveni, ar fi de dorit ca autorităţile în domeniu să cunoască adevărata dimensiune a fenomenului. Este motivul pentru care ANMDM şi-a perfecţionat în 2012 baza de date cu privire la notificările primite din partea celorlalte autorităţi competente în domeniu din UE", a declarat pentru MEDIAFAX Anca Crupariu, şeful departamentului de Politici şi Strategii al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

În 2012 autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către ANMDM pentru 554 de medicamente pentru a fi exportate, în creştere cu 73% faţă de anul anterior şi de circa 14 ori comparativ cu 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. În 2011, agenţia de reglementare în domeniu a primit 320 de solicitări, iar în 2007 doar 43.

Statele cu cele mai multe solicitări au fost anul trecut, în ordine, Germania, Marea Britanie, Suedia şi Danemarca. În 2011, în top trei s-au aflat Danemarca, Polonia şi Marea Britanie, iar solicitările au vizat şi medicamente eliberate fără prescripţie medicală.

Realizarea distribuţiei paralele este rentabilă în situaţia în care preţul unui medicament este substanţial mai mic în ţara exportatoare faţă de cea importatoare, iar pe piaţa exportatoare cantitatea de produs este suficientă pentru a acoperi costurile legate de obţinerea autorizaţiei de import, reambalarea, reetichetarea şi transportul.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente