In Irak, bilanţul atentatelor comise luna trecută este de 271 de morţi şi de 906 răniţi. După zece ani de la intervenţia americano-britanică în Irak, această ţară rămîne marcată de instabilitate şi de spectrul unui război civil între suniţi şi şiiţi. Atentatele şi violenţele riscă să ia amploare în contextul alegerilor care au loc în Irak peste trei săptămîni. Iată în ce condiţii mulţi specialişti se întreabă dacă războiul din Irak a folosit la ceva? “Invazia” Irakului, cum i se mai spune acestei operaţiuni dorită de preşedintele de atunci al Americii George Walker Bush, a început pe 20 martie 2003. Pe 9 aprilie Bagdadul cădea în mîinile americanilor. Deocamdată autorităţile irakiene nu au prevăzut nici o manifestare cu caracter comemorativ, ca şi cum această ţară şi-ar dori mai degrabă să uite complet respectivul episod. Franţa însă nu uită că la acea oră se opusese cu convingere acestei aventuri militare americane. Motiv pentru care cotidianul Le Figaro propune un bilanţ detaliat al acestui eveniment major care a modificat un întreg peisaj geo-politic. In cifre, această operaţiune înseamnă 120 000 de victime civile printre irakieni, mai precis de morţi, în zece ani de violenţe, insurecţii, instabilitate. Alte 16 000 de persoane sunt date dispărute. De partea americană, bilanţul este de aproxilativ 4 500 de militari ucişi şi 30 000 răniţi. Sechelele acestui război sunt însă teribile: Un sfert din contingentul american care a servit în Irak suferă de boli fizice şi psihice, cazurile de depresie nervoasă sunt extrem de numeroase, mulţi militari s-au sinucis odată întorşi acasă, mii de familii au fost dizlocate sau au avut de suferit în diverse feluri. Dincolo de costul uman mai trebuie evaluat şi costul economic al războiului: 2 000 de miliarde de dolari doar pentru cheltuielile directe. Si toate acestea cu ce rezultat pentru America? Practic nici unul din obiectivele