Comunităţile de romano-catolici, lutherani şi calvini din Transilvania şi din Banat au serbat Învierea Domnului. Pentru romano-catolici, vigilia, adică slujba de sămbătă noaptea spre duminică, a avut o importanţă deosebită. În oraşe precum Cluj-Napoca, Târgu-Mureş ori Sibiu, oamenii au participat la procesiuni organizate în jurul bisericilor, după ce au luat lumină de la preoţi.

Pentru protestanţi, de o importanţă fundamentală este slujba din Duminica Paştelui. Întreaga familie, gătită de sărbătoare, merge la rugăciunea comunitară. Apoi, oamenii întorşi acasă ciocnesc ouă roşii, închină câte un pahar cu vin şi servesc bucate tradiţionale, dintre care nu lipsesc preparatele din carne de miel.

În multe comunităţi, după slujba de Paşti, oamenii primesc „paşte”, adică bucăţi de pâine şi vin. „Este vorba de un obicei rămas din perioada principilor calvini ai Transilvaniei, care ofereau astfel „Cina Domnului””, spune istoricul Leonard Horvath.

Există şi tradiţia stropitului sau udatului. Aceasta este o tradiţie germanică, adusă în Transilvania de către coloniştii saşşi din Evul Mediu. A doua zi de Paşti, tinerii formează grupuri de udători, care stropesc cu apă sau cu parfum fetele de măritat sau tinerele femei şi sunt răsplătiţi apoi cu ouă roşii, cozonac sau viu. Această tradiţie aree rădăcini precreştine şi este deopotrivă un rit de fertilitate şi unul de purificare.

Sute de credincioşi ­sărbătoresc Paştele în Basilica Maria Radna

În Basilica Maria Radna din judeţul Arad au sosit sute de credincioşi din toată Europa. Mulţi dintre ei sunt români, care au ales să trăiască şi să muncească în alte ţări. Ei au venit acasă de sărbători şi au ales să vină la Radna, la slujbe. Programul slujbelor a fost mediatizat pe facebook. Astfel, duminică, Sfânta Liturghie a început la ora 8,30 în limba maghiară şi de la 10,30 a continuat în limba germană. @N_