Motivele de mai jos reprezintă trăiri subiective în urma unei luni de călătorie în Asia, călătorie ceva mai neconvenţională în care am căutat să surprind cât mai mult din spiritul local şi naţional. Am dat la o parte excepţiile sau experienţele mai puţin autentice subliniând aspectele cu care am rezonat eu cel mai mult.Ţările la care mă raportez sunt Vietnam, Laos şi Thailanda.

1. Îmbrăcămintea şi încălţămintea lejere

Nu întâlneşti mai nicaieri falsul formalism vestimentar occidental: uniforma, cravată/ costum indiferent de sezon/ temperatură e absentă şi nimeni nu pare a fi deranjat de asta.

Fiind cald mai tot timpul anului mai toată lumea poartă sandale, sunt foarte lejere, te descalţi mult mai uşor şi mersul e mai confortabil. Opţiunile de cumpărături de haine sunt diverse şi cu siguranţă mai originale şi mai autentice ca cele din marile magazine europene.

2. Calmul oamenilor

Ajungi să uiţi sã te enervezi, să te lupţi cu ceilalţi şi cu tine însuţi, să cauţi să îţi impui punctul de vedere. Majoritatea covârşitoare a vietnamiezilor, laoţienilor şi a thailandezilor efectiv par a nu şti sã se enerveze, să se certe şi să se încrânceneze. La noi raportul pare a fi inversat.

3. Căldura iernii

Motivul principal pentru care călătoresc pentru durate mai lungi în fiecare iarnă către ţări mai călduroase este cã nu mă simt confortabil cu temperaturile foarte scăzute de la noi. Pentru câteva săptămâni e plăcut să te bucuri de iarnă, de atmosfera de sărbători, de focul din şemineu, de luminile din oraş, de natura îmbrăcată elegant în alb. Însă luni de zile să zgribuleşti de frig, să pui kilograme de haine pe tine,să te lupţi cu nămeţii,cu gheaţa şi cu murdăria de la topirea zăpezii pentru a te deplasa nu e compatibil cu mine. Din păcate nu m-a prins niciun sport de iarnă pentru a-mi spori bucuria