Vineri se vorbea cu oarecare speranţă despre pierderi cuprinse între 30% şi 40% pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro – limita europeană până la care se oferă garanţii de stat – dar speranţele au fost curmate a doua zi de Banca Naţională, care a anunţat că numai 37,5% din depozitele de peste 100.000 euro ale celei mai importante bănci cipriote, Bank of Cyprus, vor fi convertite în acţiuni speciale destinate recapitalizării băncii, ceea ce înseamnă că, teoretic, deponenţii vor primi dobândă, dar nu o vor putea ridica până când banca nu îşi va fi revenit.
Potrivit Wall Street Journal, aceşti bani vor dispărea imediat din conturi, în vreme ce alţi 22,5% vor fi îngheţaţi fără să producă dobândă până la sfârşitul perioadei de restructurare. Dar, avertizează cotidianul financiar american, nu există nici o garanţie, în schimb, există şanse bune ca situaţia să se înrăutăţească, iar deponenţii să nu-şi mai vadă banii niciodată.
Bank of Cyprus a preluat activele celei de-a doua bănci cipriote, Banca Populară (Laiki), şi a decis să vândă sucursalele din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi România. Negocierile purtate însă săptămâna trecută cu banca grecească Piraeus Bank pentru preluarea acestor sucursale au eşuat, a anunţat presa de la Nicosia.
Măsurile anunţate vor afecta 19.000 de titulari de cont la Bank of Cyprus, care deţin cumulat puţin peste opt miliarde de euro. Dintre ei, cei mai loviţi vor fi aceia care nu şi-au asigurat depozitele, care reprezintă aproximativ 3,2 miliarde euro din care vor pierde cea mai mare parte fără perspectiva de a le mai vedea recuperate curând.
De altfel, atât guvernatorul Băncii Centrale, Panicos Demetriades, cât şi ministrul de Finanţe, Michalis Sarris, au fost de acord că procesul de restructurare a sistemului bancar cipriot va dura şase sau şapte ani, iar Sarris a declarat că marii deponenţi ai Laiki nu vo
