Numerosi observatori considera ca in aceste zile, cand Europa se confrunta cu dificultatile Ciprului, se profileaza un nou candidat la ajutoarele europene, Slovenia, care risca sa ramana cu sistemul financiar pe butuci.
O tara de dimensiui mici, cu numai doua milioane de locuitori - totusi aproape dublu cat Ciprul - Slovenia a pornit cu dreptul cand aderase la zona euro, in 2007. Intre timp, economia puternic dependenta de exporturi a inregistrat o adevarata prabusire in anii 2008 si 2009 si nu da semne sa revina, noteaza La Tribune.
Credite acordate fara discernamant
Produsul Intern brut a scazut cu 7,8% in 2009, dar tara a cotinuat sa-si imbunatateasca standardele de trai, in timp ce competitivitatea scadea, iar datoriile companiilor diminuau capacitatea lor de a investi. Bilanturile bancilor au inceput sa se incarce cu datorii neperformante.
Fata de Cipru si Irlanda, amandoua nu prea mari, Slovenia are o particularitate: este dominata de trei grupuri bancare, care depind direct sau indirect de stat: Nova Banka Ljublijana, Nova Banka Maribor si Creditna Abanka VIPA.
Cele doua banci straine din Ljubljana, respectiv Societe Generale si Unicredit, ocupa o cota de piata foarte limitata in raport cu primele trei, dominate de stat.
Toate bancile publice au acordat credite fara discernamant in prima parte a deceniului trecut. Indatorarea societatilor private nefinanciare s-a dublat in ultimul deceniu, urcand de la 64,4% la 128,3%.
Austeritatea n-a salvat bugetul
In februarie 2012, noul prim ministru de atunci, Janez Jansa, initiase masuri severe de austeritate: salariile functionarilor publici au fost taiate, piata fortei de munca a fost reformata. Inevitabil, economia fragila a Sloveniei si-a continuat declinul. PIB a scazut anul trecut cu 2% si da semne sa continue cu acelasi t
