Istoria Cetăţii din Alba Iulia, cunoscută de-alungul veacurilor sub numele de Belgrad, Fehervar, Karlsburg, Alba Carolina, poate fi reconstituită prin intermediul gravurilor, desenelor, cărţilor poştale ilustrate, alb-negru, dar şi color. Acestea ne permit să vedem cum a arătat de-alungul secolelor Cetatea din Alba Iulia, înainte şi după venirea austriecilor.
Pe lângă reprezentările generale, în documente sunt reproduse porţile Cetăţii, catedrala Romano-Catolică şi cea Ortodoxă, fosta Biserică a Mănăstirii Trinitariene, Gimnaziul romano-catolic Mailath, Cazinoul Militar, clădirea Ierihon.
Cea mai veche gravură în care este reprezentată Cetatea din Alba Iulia este considerată de specialişti cea de la 1684, şi ne-a fost lăsată de un anonim. Unul dintre primele planuri ale Cetăţii a fost realizat de Luigi Ferdinando Marsigli, în 1687. Din 1714, datează unul dintre planurile lui Giovanni Morando Visconti. Un alt plan din 1736 poartă semnătura lui Johnan Konrad Weiss. O vedere generală asupra Cetăţii apare într-o gravură din 1690, realizată de I.Harrwin. Poartă titlul „Wissenburg aan de River Marocza in Transilvania“, iar pe fundal apare râul Mureş. Cetatea apare şi într-o gravură din 1699, realizată de Sebastien le Clere. Un desen realizat în 1836 de I.Reinbold, ne permite o vedere dinspre vest a interiorului Cetăţii.
Fortificaţia apare şi într-un desen din 1848, realizat de Carol Popp de Szathmary. O gravură colorată din 1857, realizată de L. Rohbock, ne permite o vedere dinspre vest a fortificaţiei ridicate de austrieci. Într-o gravură realizată după 1850, apare Catedrala romano-catolică. Tot în gravuri de secol XIX apare şi Parcul Cetăţii
Gravurile şi fotografiile documentare ne permit să vedem şi arhitectura unor clădiri din interiorul Cetăţii, care au fost demolate în timp. Într-o gravură de la începutul secolului al XIX-lea a
