Palpitaţiile reprezintă percepţia propriilor bătăi ale inimii.
Pacienţii care prezintă astfel de simptome nu sunt obligatoriu bolnavi de inimă. Medicii explică ce ar trebui să ne alarmeze şi ce analize sunt indicate.
Adolescenţii, adulţii supuşi unui regim de viaţă presant şi cu deficit de odihnă sau persoanele instabile emoţional, mai ales cele cu atacuri de panică, au adesea frecvenţa cardiacă peste 80 de bătăi/minut în repaus. "În schimb, există numeroase persoane care pot evolua foarte bine cu frecvenţe cardiace reduse - aproximativ 50 bătăi/minut; este caracteristic celor care au făcut sport de performanţă", explică dr. Roxana Darabonţ, medic primar medicină internă şi cardiologie, doctor în ştiinţe medicale, competenţă în ecocardiografie şi Doppler vascular.
Simptome alarmante
"Numai în urma consultului medical cardiologic şi a unor investigaţii specifice se poate decide dacă palpitaţiile rezultă dintr-o percepţie exagerată a unor abateri uşoare de la ritmul normal al inimii şi care nu reprezintă nici un risc pentru viaţa pacientului sau sunt induse de afecţiuni cardiovasculare importante. Acestea din urmă se asociază cu manifestări severe, mergând de la dureri toracice constrictive, respiraţie grea, transpiraţii, extremităţi reci şi tulburări de vedere sau de echilibru până la pierderea stării de conştienţă. Cele mai concludente informaţii despre tulburările de ritm cardiac se obţin de la electrocardiogramele efectuate chiar în timpul manifestării palpitaţiilor", susţine medicul.
Automedicaţia, interzisă
"Pacienţii cu aritmii care persistă peste cinci minute sau care se asociază de la început cu simptomele severe enumerate mai sus trebuie să meargă urgent la medic. Până la consultul medical, pacienţii nu trebuie să îşi autoadministreze din proprie iniţiativă diverse medicamente
