Decizia CCA privind majorarea cotei de emisiuni originale şi în limba română a stârnit nemulţumirea mai multor posturi de rado şi TV.
Autoritatea de reglementări în audiovizual le-a impus, începând cu ziua de astăzi, o restricţie televiziunilor şi radiourilor – să-şi treacă în programe nu mai puţin de 30 la sută produs propriu, jumătate din care să fie în limba română. Cele mai multe din televiziunile de la Chişinău îşi completează emisia cu programe redifuzate, în special ruseşti, motiv din care spaţiul audiovizual moldovenesc este considerat extrem de poluat cu produs străin, într-o limbă străină. Criticii restricţiei spun însă că nu prin astfel de metode se promovează producţia autohtonă de programe TV şi radio, ci prin înlesniri fiscale, iar decizia va sfârşi cu un monopol şi mai sever pe piaţă şi concentrarea ei în câteva sau o singură mână. Amânunte are Liliana Barbăroşie.
Petru Condraţchi, directorul unui studiou TV şi de radio de la Briceni, este unul din numeroşii producători locali care caută acum să scape cât mai convenabil de afacerea sa mediatică.
„Păi dacă noi falimentăm, apoi ce să facem altceva? Unii colegi de-ai noştri deja au vândut. Cei de la Edineţ, cei de la Donduşeni, Floreşti… cu preţ mic. Dar decât să murim, aşa, fără nimic, măcar să vindem,” explică Petru Condraţchi.
Frecvenţele de emisie sunt singurul interes pe care îl urmăresc cumpărătorii acestor afaceri mediatice locale. În ultimii ani, CCA-ul a epuizat disponibilul de frecvenţe, iar televiziunile mari care îşi fac tot mai agresiv loc pe piaţă nu prea au de unde-şi extinde emisia. În plus, obţinerea frecvenţelor printr-un contract de cesionare absolveşte aceste televiziuni de concursul de la CCA.
Pe de altă parte, nici studiourile locale, cu 4-5 angajaţi, o piaţă de publicitate practic inexistentă, dar cu cheltuieli uriaşe, nu p
