Fratele „muzicianului total” al Europei vremii lui, Eusebie, Gheorghe Mandicevschi avea compuse, în ianuarie 1903, două piese, pe care le interpreta şi la Rădăuţi, sub bagheta lui, corul „Academia Ortodoxă” din Cernăuţi, „Psalmul 18” şi „Somnoroase păsărele”. Autor şi al unor piese care, între timp, au devenit folclor ardelenesc („Verde-i bradul şi stejarul, / n-o mai fi cum vrea duşmanul…”), Gheorghe Mandicevschi merită pe deplin o recuperare integrală.

Fratele „muzicianului total” al Europei vremii lui, Eusebie, Gheorghe Mandicevschi avea compuse, în ianuarie 1903, două piese, pe care le interpreta şi la Rădăuţi, sub bagheta lui, corul „Academia Ortodoxă” din Cernăuţi, „Psalmul 18” şi „Somnoroase păsărele”. Autor şi al unor piese care, între timp, au devenit folclor ardelenesc („Verde-i bradul şi stejarul, / n-o mai fi cum vrea duşmanul…”), Gheorghe Mandicevschi merită pe deplin o recuperare integrală.