Hala Matache, un monument istoric vechi de aproape un secol și jumătate și un simbol al comunităţilor din cartierele vechi ale Bucureștiului, s-a aflat, în ultimii patru ani, în centrul unei lupte fără precedent între Primăria Generală a Municipiului București, ONG-urile care luptă pentru salvarea patrimoniului și oamenii din cartier, care trăiesc literalmente printre tranșee și munţi de gunoaie. După zeci de procese penale, „armistiţii” și promisiuni încălcate, cele trei părţi implicate încă sunt în căutarea unui consens, însă acesta rămâne o utopie. Când toţi au dreptate, cine câștigă?
Acum aproape 150 de ani, la intersecţia dintre Calea Griviţei și Calea Buzești, un măcelar pe nume Loloescu Matache își deschidea o prăvălie care avea să închege în jurul său, de-a lungul vremii, spiritul unei comunităţi tipice unui cartier istoric, cu ateliere și prăvălii de familie, al Bucureștiului vechi. Matache Măcelarul și-a început afacerea imediat după Războiul de Independenţă (1877), când întreaga zonă, aflată în acea vreme la marginea orașului, a cunoscut o dezvoltare urbanistică rapidă. În 1898, la aproximativ zece ani de la inaugurare, prăvălia măcelarului a fost înglobată în hala pe care Primăria Bucureștiului de la acea vreme a construit-o în zonă. Timp de mai bine de 100 de ani, reputaţia negustorilor și diversitatea meșteșugarilor, care își aveau atelierele în această zonă, au transformat Hala Matache în cel mai puternic nucleu social al cartierului.
Începutul sfârşitului pentru Hala Matache
În 2008, atunci când Primăria Generală demarează un proiect ambiţios, care prevede construcţia Bulevardului Uranus, soarta emblematicei hale începe să fie ameninţată. Proiectul Municipalităţii prevede trasarea unei axe diametrale care va permite străbaterea oraşului de la nord la sud în aproximativ 20 de minute și care va lega Casa Poporului de Piaţa