Depozite bancare sparte de români care se tem să ţină prea mulţi bani într-o singură bancă, investiţii cu viitor incert, oameni de afaceri care îşi reconsideră destinaţiile offshore. Criza din Cipru a început deja să îşi transmită efectele în România

Deponenţii dau semne de panică şi în România, după măsurile din Cipru. Reacţiile nu au fost de mare amploare, dar au fost suficiente pentru ca guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să iasă cu mesaje de lămurire a situaţiei şi cu asigurări că nu există motive de teamă. „Am primit ştiri că unii au început să spargă depozite. Dacă au peste 100.000 de euro, treaba lor“, a declarat Isărescu.

Potrivit afirmaţiilor sale, BNR a fost anunţată, joia trecută, de bănci că în cursul dimineţii s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite. Guvernatorul le-a transmis deponenţilor cu sume sub 100.000 de euro că nu au motive să facă acest lucru. “Avem garantată această sumă. Avem inclusiv mişcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcţionează, cu distribuire ulterioară la ghişee”, a spus Isărescu. Cu o zi înainte, economistul-şef al BNR recomanda populaţiei să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa în piaţa de capital, la bursă sau în fonduri de investiţii.

CRIZA DEPOZITELOR: Iluzia siguranței depozitelor s-a spulberat

În prezent, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) dispune de 150 milioane de lei pentru a garanta depozite totale de peste 144 miliarde de lei (depuneri mai mici de 100.000 de euro per persoană la o singură bancă), dar o linie de credit deschisă la Guvern ridică resursele la peste 3 miliarde de lei. Schema de garantare ar trebui să ofere protecţie pentru circa 45,7% din depozitele totale atras