Dincolo de manipularea ideologică, de lipsa de coerență a revendicărilor, de inconsecvența vădită a reperelor, protestele studențești atrag atenția asupra unei realități din ce în ce mai prezente.

„Educaţia noastră nu o să plătească pentru cri­­za lor!“ – așa suna un slogan al recentelor manifestații studențești din Spania, care în­cer­cau să atragă atenția asupra subfinanțării sis­temului universitar pe fondul ma­sivelor tăieri bugetare.

În România, cele mai im­por­tante centre universitare din ța­ră, Bucureștiul și Clujul (con­form, ce-i drept, unui cla­sa­ment care a căzut în instanță în urma unui proces intentant de rectorul unei fabrici de di­plome), sunt de aproape do­uă săptămâni teatrul unor miș­cări studențești organizate sub forma deja con­sacrată a „ocupării“. Întâmplător sau nu, am­bele acțiuni de protest, prima declanșată la Uni­versitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj, a doua la Uni­versitatea din București, Facultatea de Is­to­rie, se desfășoară în amfiteatrele Nicolae Iorga.

La Cluj, povestea „ocupării“ a izbucnit pe da­ta de 21 martie, când conducerea Universității „Babeș-Bolyai“ nu a permis desfășurarea unei întâlniri organizate de o asociație denumită sugestiv Tinerii mânioși care intenţiona, sub genericul Joia mânioasă, proiecția do­cu­men­tarului Blokada, în care este descrisă ocu­parea Facultăţii de Filosofie din Zagreb în anul 2009. La scurt timp, un fenomen similar a apă­rut și la Facultatea de Istorie a Uni­ver­si­tății din București. Ambele situri sunt în con­tinuare „ocupate“, cel de la București având de altfel o pagină de Fa­ce­book, Baricada Universitară, pe care postează regulat nou­tăți.

Protestul studenților de la Cluj a demarat pe fondul unor ne­mulțumiri legate de neplata burselor, în special cele POSDRU, și de restricționarea abuzivă a accesului în interiorul uni­versității. Conducerea UBB ar fi limitat accesul p