- Istoric - nr. 64 / 2 Aprilie, 2013 Biografii idealizate, cosmetizate, mincinoase, dar incomplete Subliniez, din nou, nu am intentia sa jignesc nici in cea mai mica masura amintirea lui András Sütõ si a lui Géza Domokos, dar nu-mi permit, cu atat mai mult, incat ma apropii vertiginos si eu de momentul in care voi inchide dupa mine usa, ca in marturisirile mele referitoare la contemporanii mei, scriitori si fosti prieteni, sa nu spun adevarul izbitor de sumbru. In acele cercuri politice si ideologice responsabile si in forurile locale sau centrale ale partidului, la care se refera istoricii in respectivele biografii, atat András Sütõ, cat si Géza Domokos au slujit, deopotriva, dictatura regimului totalitar. In viata publica a minoritatilor nationale maghiare ei au fost, ani la rand, cei care dadeau tonul, fiind "ceausistii” care se bucurau de prestigiu. Pentru a argumenta cele afirmate sunt nevoit sa citez cateva pasaje din discursurile si articolele lor ceausiste: András Sütõ: "Realitatea noastra vorbeste de la sine despre existenta unei culturi socialiste prospere, implementate cu trup si suflet in politica Partidului Comunist Roman. Caracterul ei este definit in mod stiintific, sarcinile de azi sunt conturate clar de cel de-al XI-lea Congres si imbogatite de expunerile marete tinute la congrese de catre Nicolae Ceausescu, este o adevarata capodopera a fauritorului marxismului si leninismului. Dorinta noastra este ca marturisirile noastre despre epoca si viata noastra sa devina tot mai mult o cronica vie, obiectiva, o marturie a faptului ca ne straduim si aderam cu fermitate la ideile cristalizate in expozeul tovarasului Nicolae Ceausescu, la politica interna si externa a Partidului Comunist Roman. Dorim ca prin operele noastre sa dam dovada de acest atasament”. ("Elõre”, Bucuresti, 6 iulie 1976) Géza Domokos: "Principiile partidului nostru in chestiunea natiunii