Aparand luni in fata telesectatorilor, contabilul Eugen Nicolaescu, in calitatea sa de ministru al Sanatatii, a facut un anunt halucinant, acela ca vinovate pentru penuria grava de medicamente oncologice, care pune in pericol viata celor bolnavi de cancer, sunt farmaciile si indeosebi o biata farmacie din Ploiesti.

In sarcina farmaciei, se pune vina ca a exportat medicamente, respectiv a practicat liberul schimb de marfuri, asa cum se practica in intreaga Europa.

Nu stie ministrul, ce stie Bula

Farmacia nu facuse altceva decat sa vanda marfuri pe care le cumparase pe banii ei, anume pentru vanzare. Pana si Bula stie care e rostul farmaciilor: sa cumpere, sa vanda, sa faca profit si sa verse impozitul la stat.

Daca stai stramb judecand drept, iti dai seama ca farmacia nu e nici societate caritabila, nici fundatie non profit, nici ceva care se agita de colo-colo de amorul artei. Farmacia si-a facut treaba cu care isi justifica existenta: a cumparat si a vandut.

Cum de a ajuns farmacia sa cumpere ditamai gramada de medicamente, asta rezulta printre randuri tot din explicatia domnului Nicolaescu. A fost o mica inginerie financiara organizata de insusi Ministerul Sanatatii. Neputand aloca unitatilor sale fonduri pentru medicamentele oncologice vitale, a pus farmaciile sa le cumpere pe banii lor.

Conform calculelor prezentate de contabilul Nicolaescu, care conduce ministerul fara sa reuseasca asigurarea fondurilor pentru medicamente, stocul cumparat de farmacie urma sa indestuleze tara pana in august 2013.

Penuria e una, luxul e alta

Nu ma fac avocatul diavolului si nu iau apararea farmaciei, dar nici nu inteleg pe ce baza trebuia respectiva farmacie sa-si blocheze fondurile proprii, ca sa scoata ministerul din impas. Fara profit, farmacia nu si-ar justifica existenta.