Cum pot fi ajutate persoanele cu aceste tulburări şi cum pot fi ele integrate în societate?
În lume astăzi este ziua pentru conştientizarea autismului, o denumire generic pentru o serie de tulburări comportamentale fundamentale. Cercetările arată că răspândirea bolii este cam 6 la 1000 de persoane. Despre cum pot fi ajutate persoanele care au aceste tulburări şi cum pot fi ele integrate societăţii, mai multe din reportajul Allei Ceapai.
V-aţi gândit vreodată cum ar fi să vă uitaţi în jur, să vedeţi totul, dar să nu înţelegeţi nimic, iar obiectele şi oamenii să fie lipsite de vreun sens? Cam aşa ar putea fi descrisă cât se poate de simplu lumea unui autist. Autismul este o boală despre care în Moldova se ştie încă prea puţin. Specialiştii o definesc ca o tulburare neurologică nevindecabilă, iar factori ce o cauzează rămân un semn de întrebare. Iată povestea unei mame, feciorul căreia a fost diagnosticat cu autism, după ce părinţii au remarcat că la doi ani el nu vorbea:
x „De la început nici nu aveam idee ce înseamnă autismul. M-am informat şi din literatură şi de la prietenii care sunt psihologi. Ei mi-au explicat mai multe despre această maladie. Apoi terapeuţii mi-au explicat. Un an nu am vrut să cred că copilul meu suferă de aşa ceva. Nici acum nu cred. Eu cred că el o să-şi revină. E mic. Are patru ani şi jumătate. Vizual nu se vede că ar suferi de o boală. Toţi care văd o reacţie la el mai stranie îmi zic că e un copil alintat.”
Autismul poate fi diagnosticat doar prin observaţie. Primele semne sunt întârzierea în dezvoltarea limbajului, copilul nu se joacă adecvat şi nu interacţionează cu alte persoane. Medicii de familie sunt primii care trebuie să observe aceste simptome, după care trimit pacienţii pentru investigaţii la Spitalul Clinic de Psihiatrie. De cele mai dese ori însă părinţii sunt cei care îşi dau se