Al doilea om în Guvernul României a prezentat în linii mari duminică, la Tulcea, maniera prin care Executivul gândeşte procesul regionalizării.
Prin lege, a declarat viceprim – ministrul Liviu Dragnea, trebuie stabilite structurile de conducere care vor fi alese într-un mod sau altul. Ori vor fi alese în mod indirect, de către aleşii locali din regiune, ori se poate – in extremis – să se opteze pentru o conducere prin rotaţie până în 2016, când vor fi alegeri locale la termen.
„Înfiinţarea instituţiilor regionale suportă tot două variante posibile. Facem actele normative (proiecte de legi, acte normative ş.a.m.d.) necesare până la referendumul de modificare a Constituţiei; după ce modificăm Constituţia şi în actul fundamental figurează noţiunea de «regiune», imediat adoptăm Legea regionalizării şi tot pachetul necesar de acte normative, probabil prin asumarea răspunderii guvernamentale, căci timpul este foarte scurt, dacă în octombrie, de pildă, modificăm Constituţia. Va fi o perioadă de tranziţie pentru a întări, în primul rând, instituţiile regionale. De asemenea, vom decide în această perioadă – până în septembrie, octombrie – dacă optăm pentru ideea lansată de mine (folosită şi-n Germania, şi-n SUA): dacă într-un judeţ va fi sediul administrativ al regiunii, adică reşedinţa administrativă a regiunii, să ne gândim dacă nu cumva e bine ca în alt judeţ să fie Direcţia Regională de Finanţe, în altul să fie Direcţia Regională de Agricultură etc. În aşa fel încât să obţinem două lucruri: a) să nu transferăm centralismul naţional (toate competenţele, instituţiile şi atribuţiile sunt la nivel central) şi să facem opt «centralisme regionale», respectiv b) fiecare judeţ să poată să aibă acces la beneficiile regionalizării. Ştim foarte bine că o instituţie regională aduce în oraşul/judeţul respectiv nişte beneficii (salariaţi, impozite pe salarii, care sunt v