O cercetare a Fundaţiei Soros arată că numărul de dosare soluţionate între 1991 şi 2012 este de peste 323.000. Aproape toate au primit răspunsuri pozitive.

Raportul „Redobândirea cetăţeniei române:o politică ce capătă viziune” se spune că 2012 a fost primul an în care numărul celor care aspiră să devină cetăţeni români a scăzut la 87.015 de persoane de la 100.845 înregistrate în anul anterior.

Cercetarea atrage atenţia asupra faptului că un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea şi unul sau mai mulţi copii minori şi estimează că numărul celor care au primit cetăţenie română în ultimii 22 de ani este de aproximativ 400.000.

Cele mai multe persoane care au obţinut cetăţenie română sunt din Republica Moldova şi depun jurământul la Ambasada României din Chişinău sau la consulatele din Bălţi şi Cahul, ceea ce sugerează că nu vor să plece neapărat din această ţară.

Doar cei care îşi doresc stabilirea reşedinţei în România pot depune jurământul la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 şi 2.671 în 2012. Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenţi s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creştere a numărului de dosare înregistrate.

Legislaţia în domeniul acordării şi redobândirii cetăţeniei române este stabilă ca urmare a modificărilor operate în 2009-2010, constată raportul Fundaţiei Soros România.

Fundaţia menţionează că tema cetăţeniei este urmărită în principal din perspectiva drepturilor fundamentale, în condiţiile în care România recunoaşte cetăţenia prin naştere, Constituţia prevede expres că aceasta nu poate fi retrasă iar deposedarea abuzivă de cetăţenie a unui număr mare de români este o nedreptate istorică ce trebuie îndreptată.