Un nou acord între Cipru şi creditorii săi internaţionali îi va forţa pe titularii unor conturi mai mari de 100.000 de euro în cele mai importante două bănci ale ţării - Bank of Cyprus şi Cyprus Popular Bank - să sufere nişte pierderi situate între 40 şi 80 la sută din valoarea depozitelor lor. S-ar putea repeta situaţia din Cipru şi în România?

Răspunsul la întrebarea de mai sus este un mare NU. Este aproape imposibil ca o mare bancă din ţara noastră, reglementată în România, să treacă prin ce trece Bank of Cyprus în prezent, deoarece în ţara noastră liniile de finanţare şi indicatorii de solvabilitate ai băncilor de pe plan local sunt monitorizaţi la minut.

Iar cel mai important este că sistemul bancar din România are cea mai mică pondere în PIB din UE, sub 63%, ceea ce îl face mult mai uşor de administrat în caz de turbulenţe, pe când în Cipru era imposibil de salvat în întregime, întrucât era de peste 7 ori mai mare decât economia.

Poate că şi la nivelul acesta exagerat sistemul bancar din Cipru ar fi putut fi salvat dacă bancherii nu ar fi avut plasat mare parte din lichidităţi în bonduri greceşti, iar acum peste 70% din aceşti bani nu mai există, întrucât Grecia nu și-a mai putut susține obligațiile față de creditori.

În plus, toate băncile de la noi au cei mai buni indicatori de solvabilitate din întreaga Uniune Europeană - peste 14%. Limita în UE trebuie să ajungă la minimum 10%, conform Basel III, în prezent fiind de minimum 8%. De îndată cum aceşti indicatori s-ar apropia de 12%, Banca Naţională a României ar interveni şi le-ar solicita capital pentru completare sau să îşi reducă bilanţul (să vândă din active).

Dacă situaţia băncii nu se îmbunătăţeşte, atunci BNR se obligă să găsească cumpărător pentru bancă în piaţă. Altfel, activele vor fi confiscate şi preluate de Banca Punte, special creată pentru astfel de si