Astăzi, telefonul mobil împlineşte 40 de ani. În această perioadă, telefonul a trecut de la un simplu dispozitiv la o unealtă prin care poţi fi monitorizat. Cum se poate realiza acest lucru? În foarte multe moduri pe care operatorii, multe alte companii sau hackerii de ocazie le ştiu foarte bine.
Primul apel telefonic a fost făcut pe 3 aprilie 1973, când şeful de la Motorola, Martin Cooper, a ieşit în New York cu un dispozitiv uriaş, DynaTac şi l-a sunat chiar pe rivalul său de la Bell Labs, Joel S. Engel. 40 de ani mai târziu, există categoria smartphone, următorul nivel după telefon. Tocmai acest smartphone este susceptibil urmăririi şi monitorizării, conform Live Science.
Câţiva cercetători s-au decis să vadă despre ce e vorba când se ajunge la subiectul supraveghere. Ei au analizat timp de 15 luni datele de localizare din 1,5 milioane de telefoane şi au ajuns la concluzia că doar patru puncte sunt suficiente pentru a localiza 95% din utilizatori. „Acele date care nu au nicio legătură cu numele, emailul sau numărul de telefon tot pot fi date personale“, a declarat Yves-Alexandre de Montjoye, co-autor al studiului şi cercetător MIT.
Cercetătorii s-au bazat pe anonimitatea utilizatorilor, astfel că nu au ştiut numele oamenilor. Totuşi, ei au vrut să arate că prin câteva conexiuni de date poţi ajunge să cunoşti acea persoană. Şi asta doar prin datele pe care le recepţionezi în câteva locuri şi la intervale aleatorii de timp. Ei au redus aria până la 15 antene de reţea şi la un timp de doar 15 ore, şi tot au reuşit să descopere aproximativ jumătate din utilizatori.
Legislatorii trebuie să acţioneze şi să spună: «Uite, o companie care vrea să urmărească coordonatele unei persoane, trebuie să îi spună utilizatorului ce se întâmplă.» Trebuie să existe nişte pedepse sau amenzi pentru când cineva ia mai mult decât ar trebui“.
Hanni Fakhoury, a