Israelul e una din puţinele ţări din lume unde statistica medicală (şi nu numai) se ocupă de diferenţele dintre diverse grupări etnice. Având o populaţie evreiască provenită din aproape 100 de ţări ale lumii, tendinţa de a căuta deosebiri între diversele grupări devine o realitate necesară înţelegerii diverselor aspecte legate de sănătatea populaţiei. Cu atât mai stringentă este nevoia de a studia diferenţele dintre populaţia evreiască, oricât ar fi ea de neomogenă, şi cea arabă. În ciuda faptului că cele două populaţii se caracterizează printr-o multitudine de subgrupe (la evrei – aşkenazimii şi sefardicii, la arabi – sunii, druzii, creştinii), se poate vorbi de anumite caracteristici comune celor două mari grupe demografice. Articolul* publicat recent în revista de medicină generală Harefuah, recenzat aici, este semnat de câţiva cercetători din nordul Israelului, unde nu întâmplător se află majoritatea populaţiei arabe din această ţară. Spre deosebire de alte studii şi publicaţii, care se ocupă de aspectele demografice şi statistice ale unei anumite maladii, articolul de faţă încearcă să găsească un numitor comun pentru două boli – diabetul adultului şi neoplasmul – a căror frecvenţă în rândul populaţiei arabe israeliene a crescut în mod evident în ultimele decenii.

Câteva date demografice

Populaţia arabă a statului israelian numără aproximativ 1.750.000 de locuitori, adică 20,4% din totalul de peste 7,5 milioane. Creşterea anuală a populaţiei arabe e cam de 2,6%, spre deosebire de cea evreiască, în creştere cu numai 1,7%. Cam trei sferturi din această populaţie minoritară trăieşte în localităţi eminamente arabe. O caracteristică specială a populaţiei arabe se referă la căsătoriile cosanguine, un procent care ajunge la 44% din totalul căsătoriilor în mediul arab israelian. Din toate aceste puncte de vedere, se poate vorbi de dife