Ministrul economiei Varujan Vosganian a prezentat ieri liniile generale ale strategiei de reindustrializare a României, care ar urma să fie implementată până la nivelul anului 2020, aceasta urmând să se axeze în principal pe trei direcţii, respectiv privatizarea unităţilor pe pierdere, curăţarea spaţiilor industriale şi realocarea patrimoniului în vederea dezvoltării de noi activităţi, încurajarea industriilor high-tech şi integrarea industriei prelucrătoare cu cea la nivel european.
Statul încearcă să găsească soluţii după ce în ultimele două decenii România a pierdut peste 3,7 milioane de locuri de muncă pe fondul închiderii treptate a zeci de giganţi industriali care susţineau economia. Deşi vorbeşte de reindustrializare, statul nu a putut rezolva nici problema unui singur combinat pe care-l deţine, respectiv Oltchim, de la care urmează să fie disponibilizaţi în perioada următoare 1.000 de oameni, astfel că procesul de dezindustrializare continuă, recent noul proprietar al fabricilor Mechel anunţând concedierea a 930 de oameni.
„Economia românească nu este compusă numai din Oltchim şi Mechel. Avem şi companii foarte puternice“, spune însă ministrul economiei.
Printre argumentele aduse în discuţie de Varujan Vosganian care să sprijine procesul de reindustrializare se află îmbunătăţirea promovării şi transparentizarea capacităţilor industriale pe care România le deţine pentru a fi uşor de identificat de către investitori, precum şi ameliorarea decalajelor de competivitate care există între diversele regiuni ale ţării.
„Industrializarea va avea trei paliere. Unul este curăţirea spaţiului economic de zonele generatoare de pierderi. Aceasta este în principal responsabilitatea Ministerului Economiei, de a privatiza tot ce se poate privatiza, de a încheia din punct de vedere juridic, din procedura insolvenţei, acolo unde lucrurile nu