Afacerea Cahuzac din Franţa relansează şi problema paradisurilor fiscale, precum şi a opacităţii care persistă în jurul unor bănci, reţele bancare şi circuite financiare. În acest context Elveţia anunţă noi măsuri pentru crearea unui pe teritoriul său a unei pieţe financiare "integre”.
Elveţia se angajează să lupte împotriva “abuzului de secret” bancar, sub presiunea Uniunii Europene dar şi a Statelor Unite. Probabil că un scandal de tipul “Cahuzac” nu s-ar fi produs în Franţa dacă puterea politică ar fi avut acces cu mai mare uşurinţă la datele bancare ale unui important membru al guvernului.
Franţa se află de fapt de multă vreme într-un litigiu cu Elveţia căreia îi reproşează că facilitează, într-un fes sau altul, evaziunea fiscală a mii de familii franceze. In prezent, însă, mai ales după criza bancară cipriotă, Elveţia pare decisă să meargă ceva mai departe pe drumul transparenţei financiare.
Într-un articol publicat în presa elveţiană şi reluat de cotidianul economic Les Echos, ministrul de finanţe elveţian scrie: “viitorul aparţine pieţelor financiare care respectă normele internaţionale”. El dă asigurări că Elveţia are tot interesul să devină o piaţă financiară “integră, stabilă şi de calitate”, unde frauda şi crima să nu-şi găsească nici un loc.
Băncile elveţiene ar urma, în viitor, să refuze acei noi clienţi bănuiţi că ar avea relaţii tensionate cu fiscul. Iar treptat ar urma să fie generalizată autodeclaraţia de conformitate fiscală. In caz de bănuială privind sursa dubioasă a unor sume, băncile elveţiene se obligă să solicite intervenţia serviciilor specializate în depistarea circuitelor de reciclare a banilor necinstiţi. Iar plăţile în lichid, dincolo de anumite sume, ar urma să fie limitate.
Elveţia va continua să semneze acorduri bilaterale în vederea impozitării la sursă.
Din toate punctele de vedere Elveţia vr
