Departamentul pentru Proiecte în Infrastructură şi Investiţii Străine nu are un buget propriu, nici contabil, nici departament de comunicare, nici telefon pentru public, nici adresă de e-mail şi nici măcar o adresă fizică precisă. „Discreţia“ aceasta contravine însă obligaţiilor stabilite de lege pentru instituţiile de stat.

La patru luni de la înfiinţare, Departamentul pentru Proiecte în Infrastructură şi Investiţii Străine, condus de ministrul Dan Şova, continuă să rămână o prezenţă fantomatică pentru contribuabilii din ai căror bani se finanţează, dar şi pentru orice investitor străini interesat de marile proiecte publice anunţate de Guvern, precum unităţile nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala hidro de la Târniţa sau marile concesiuni vehiculate public.

Până la acest moment, DPIIS n-are un buget propriu, stabilit clar, n-are un departament de comunicare către care jurnaliştii să-şi direcţioneze întrebările, n-are o adresă de e-mail, n-are un telefon anunţat public şi nici măcar o adresă fizică precisă. Se ştie că DPPIS ar funcţiona „într-o cămăruţă” a Palatului Victoria, după cum ne-au declarat surse apropiate situaţiei. Oficial, sediul ar fi în strada Apolodor nr.17, pe care se găsesc multe alte ministere. În absenţa site-ului propriu de internet, declaraţiile de avere şi de interese ale angajaţilor DPIIS, identitatea acestora rămâne un mare secret.

Ce îi cere legea ministrului-avocat Dan Şova?

Discreţia DPIIS contravine obligaţiilor clare stabilite de lege. Potrivit actului de înfiinţare a DPIIS, HG 7/2013 Şova trebuia să realizeze şi să aprobe prin ordin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a DPIIS unde să fie indicate atribuţiile fiecărui compartiment, numărul precis de personal al acestora, Unităţile de Management al Proiectului înfiinţate.

Legea 544/2001, a liberului acces la informaţiile de interes public, impune, ”p