Magistraţii Curţii de Apel București au motivat de ce au respins, pe 13 februarie 2013, cererea de revizuire depusă de Dan Voiculescu împotriva sentinţei vizând decizia CNSAS, de colaborare politică. Judecătorii au respins excepţiile ridicate de fondatorul Partodului Conservator. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

În martie 2011, Curtea Supremă a hotărât definitiv că Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii. Fondatorul Partidului Conservator a cerut revizuirea sentinţei deoarece unul dintre membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Mircea Dinescu, a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate. Mircea Dinescu a fost unul dintre cei trei membri CNSAS care au votat în Colegiu pentru declararea lui Dan Voiculescu ca şi colaborator al poliţiei politice.

Excepţie ridicată şi de Rodica Stănoiu

Aceeaşi excepţie a fost ridicată şi de fostul ministrui al Justiţiei, Rodica Stănăoiu, în procesul său cu CNSAS, dar a fost respinsă. Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat de Securitate în februarie 1970, sub numele conspirativ “Mircea". Trei ani mai târziu, el ar fi fost recrutat în reţeaua Direcţia a III-a, sub numele conspirativ “Felix".

Motivul unu: "incompatibilul" Mircea Dinescu a influenţat CNSAS

Astfel, Dan Voiculescu a invocat, în cadrul acelei acţiuni, două motive ce ar putea fi invocate ca fiind în legătură cu motivul de revizuire de faţă. Într-un prim motiv, el susţinuse că "ambele decizii au fost emise prin participarea la deliberare şi chiar prin influenţarea în mod semnificativ a votului unor membri ai CNSAS de către un membru aflat în stare de incompatibilitate evidentă, anume Mircea Dinescu, stare de incompatibilitate relevată de împrejurarea că susnumitul membru al Colegiului CNSAS s-a antepronunţat în multiple rânduri cu privire la soluţia ce