Presa turcă a publicat recent o hartă a 'noii Turcii', care include, în plus faţă de teritoriile turce de astăzi, insula Cipru, nordul Greciei (până la oraşul Salonic), raioanele de nord ale Siriei şi partea de nord a Irakului.
Ziarul Millyiet, în care apare această hartă a 'noii Turcii', aduce în discuţie revitalizarea planurilor privind refacerea 'Turciei Mari' pe teritoriile fostului Imperiu Otoman. Potrivit ziariştilor de la Milliyet, realizarea acestor planuri ar fi posibilă după neaşteptatul apel al liderului rebelilor kurzi, Abdullah Ocalan, către susţinătorii săi de a pune capăt conflictului kurdo-turc, care durează de 30 de ani.
La 21 martie a.c., Ocalan a declarat în mod surprinzător o încetare unilaterală a focului între formaţiunea condusă de el, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi Turcia, ceea ce analiştii au numit un eveniment istoric. Apelul lui Ocalan, care ispăşeşte o detenţie pe viaţă începând din 1999 în închisoarea de pe insula Imrali, a fost difuzat atât în kurdă, cât şi în turcă.
''A venit timpul ca armele să fie reduse la tăcere, să oprim vărsarea de sânge a popoarelor turc şi kurd. Predaţi armele. Vom face trecerea de la lupta armată la lupta democratică'', a declarat Ocalan în discursul său adresat rebelilor kurzi.
Milliyet consideră că gestul lui Ocalan reprezintă un prim pas spre restabilirea unităţii dintre kurzi şi turci. Încă din vremea lui Kemal Atatürk, fondatorul şi primul preşedinte al Republicii Turcia, ei se opuneau împreună grecilor şi altor creştini din regiunea Asiei Mici, notează agionoros.ru, care preia comentariile din presa turcă.
Restabilirea bunelor relaţii cu Israel (prin scuzele formulate de statul evreu, la 22 martie, pentru omorârea a nouă militanţi turci de către un comando israelian în mai 2010), prăbuşirea economiei Ciprului şi armistiţiul cu rebelii kurzi au generat ent
