Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, după şapte ani de negocieri, un tratat destinat să reglementeze comerţul cu arme pe planetă. Un tratat imperfect dar care reprezintă totuşi un progres, mai ales dacă el va declanşa, cum speră multă lume, o dinamică generală în privinţa controlulul armamentelor.

Este pentru prima dată că ONU adoptă un astfel de text legat de armele convenţionale, după ce în 1996 a adoptat Tratatul de interzicere a experienţelor nucleare. În principiu, documentul adoptat marţi 2 aprilie, eşalonat pe 15 pagini, prevede că fiecare ţară exportatoare de arme se obligă să evalueze, înaintea unei eventuale vînzări, condiţiile în armele ar putea fi folosite.

Şi mai ales dacă prin respectiva tranzacţie nu este detrunat un embargou pe arme decretat de instanţele internaţionale. Tările care vînd arme ar urma deci să se simtă ceva mai responsabile în contextul acestui comerţ care le aduce venituri substanţiale, şi să verifice dacă armele vîndute nu vot fi utilizate pentru încălcarea gravă a drepturilor omului, sau pentru comiterea unui genocid, sau dacă nu cumva aceste arme sunt susceptibile să cadă în mînile unor grupuri teroriste sau organizaţii criminale. In caz de îndoială, ţările exportatoare de arme ar trebui să-şi anuleze tranzacţiile. Tratatul vizează opt categorii de arme, de la pistoale şi puşti la la tancuri şi rachete.

Documentul a fost semnat de 154 dintre cele 180 de ţări care l-au analizat. De notat că două ţări care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU s-au abţinut, este vorba de Rusia şi China, S-a mai abţinut şi India, ceea ce slăbeşte destul de mult forţa tratatului, dacă ţinem seama că toate cele trei ţări "cîntăresc" anual pe piaţa armelor 55 de miliarde de euro. Textul ar urma să devină totuşi operaţional peste un an sau doi, în funcţie de ritmul ratificărilor, şi ar urma să intre în vigoare