Marţi (2 aprilie), pe seară, după „consultarea” cu magistraţii secţiei de procurori a CSM şi după opoziţia fermă a liberalilor lui Crin, că nu o vor pe Codruţa la DNA, premierul Ponta părea să liniştească lumea românească printr-un anunţ surpriză: renunţă la interimatul de la Justiţie, lasă desemnarea persoanei pentru şefia Ministerului Justiţiei în sarcina PNL, urmând ca viitorul ministru să aplice legea şi procedurile complicate pentru numirea şefilor marilor parchete. Foarte bine, au zis analiştii şi comentatorii, graba (cerută prin scrisori şi somaţii repetate trimise de preşedinte guvernului şi parlamentului) strică treaba. O chestiune de maximă răspundere cum e găsirea oamenilor potriviţi pentru conducerea parchetelor nu se rezolvă sub presiunea unor ingerinţe de ordin politic. Pe scurt, marţi seara rămăsese stabilit că Laura Codruţa Kovesi nu va fi nominalizată pentru DNA şi că se va urma procedura cerută de secţia de procurori a CSM şi stipulată în lege, conform căreia ministrul propune, CSM dă avizul consultativ şi preşedintele numeşte. Ieri, miercuri (3 aprilie), stupoare: Ponta îi propune pe Laura Codruţa Kovesi (pentru DNA) şi Tiberiu Niţu (cel respins şi de CSM şi de Băsescu în urmă cu câteva luni) pentru şefia Parchetului General. Cum arată astăzi lucrurile, treaba e ca şi făcută: prim-ministrul şi ministru interimar, răzgândit la Justiţie, a trimis propunerile pentru aviz la CSM, preşedintele Băsescu îi va numi pe cei doi. Miroase de la o poştă a aranjament, a... troc: propune tu şi omul meu, propune-l şi pe al tău, eu semnez decretele, rezolvăm totul... amiabil şi reciproc-avantajos şi mai dă-le de legi, de procedură, de principii! Timpul nu mai are răbdare şi treburile ţării ne cer... sacrificii, compromisuri. Politica e arta compromisului, nu-i aşa?

Eu, cetăţeanul anonim, naiv, neînvăţat, netrecut pe şcoala politică (pe care vrea s-