Depozitarea deşeurilor radioactive ce vor rezulta din dezafectarea reactoarelor 1 şi 2 ale centralei nucleare de la Kozlodui, nordul Bulgariei, nu va avea consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi nici a apelor, solului sau aerului unei alte ţări membre a UE, se afirmă într-un raport al Comisiei Europene. Documentul menţionează că această centrală se află la o distanţă de 4 kilometri de la frontiera Bulgariei cu altă ţară din UE şi anume, România.
Pe baza informaţiilor primite de la autorităţile bulgare şi în urma consultării unor experţi, Comisia a ajuns la concluzia că, în condiţii normale, deversarea unor lichide sau gaze radioactive nu poate provoca riscuri semnificative pentru sănătatea populaţiei unei ţări membre. Chiar şi în cazul unor incidente neprevăzute, dozele de radiaţie la care va fi expusă populaţia unei ţări membre nu vor fi semnificative din punctul de vedere al sănătăţii, scrie în raportul publicat în Monitorul Oficial al UE pe 28 martie, informează marţi întreprinderea bulgară de stat Deşeuri Radioactive.
Bulgaria a pus în funcţiune prima unitate de la centrala nucleară Kozlodui în anul 1974. Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul Bulgariei şi Comunitatea Europeană în 1999, unităţile 1 şi 2 au fost deconectate de la sistemul de electricitate pe 31 decembrie 2002, în timp ce unităţile 3 şi 4 – la data de 31 decembrie 2006. În prezent, ultimele două reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui, unităţile 5 şi 6 (de 1.000 MW, fiecare), lucrează la 100% din capacitate.
Depozitarea deşeurilor radioactive ce vor rezulta din dezafectarea reactoarelor 1 şi 2 ale centralei nucleare de la Kozlodui, nordul Bulgariei, nu va avea consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi nici a apelor, solului sau aerului unei alte ţări membre a UE, se afirmă într-un raport al Comisiei Europene. Documentul menţionează că această central
