Numărul facultăţilor de medicină a crescut după 1989, centrelor cu tradiţie adăugându-li-se unele afiliate unor universităţi de importanţă... judeţeană. Clasificarea universităţilor a situat Bucureştiul, Iaşiul şi Clujul în prima grupa valorică, celelalte universităţi de stat s-au regăsit în a doua grupă, iar facultăţile private au fost plasate în ultima grupă valorică. Chiar şi aşa, nicio universitate de medicină de la noi nu figurează în top 500 în lume. Avem un învăţământ medical de calitate? (Dr. A. M.) În prezent, în România, funcţionează 13 fa­cultăţi de medicină. Programele de studiu ale acestor facultăţi sunt acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), în urma unei evaluări sistematice, care are loc din cinci în cinci ani. ARACIS stabileşte şi cifra maximă de şcolarizare pentru fiecare program de studiu şi, separat, recomandă aprobarea acreditării universităţii din care face parte facultatea de medicină. Criteriile folosite de ARACIS se aplică uniform; de exemplu, în ce priveşte cercetarea, standardul agenţiei este o publicaţie/an pentru fiecare cadru didactic titular, fără să se specifice „nivelul“ revistei în care apar aceste publicaţii. În 2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tine­retului şi Sportului a produs o clasificare cali­tativă a facultăţilor de medicină publice din România, în grupa Publicitate j de la A la D, A fiind grupa valorică cea mai înaltă. În categoria A au intrat facu­l­tăţile de medicină din Bucureşti, Iaşi şi Cluj; în grupa B, cele din Craiova, Constanţa, Timişoara şi Târgu Mureş; în grupa C, facultăţile din Braşov, Sibiu şi Oradea; în grupa D, Facul­tatea de Me­dicină din Galaţi. În clasificare au fost incluse şi două instituţii private, facultatea de medicină de la Arad (grupa C) şi facultatea de medicină a Universităţii „Titu Maiorescu“ din Bucureşti (grupa D). Facultă