Două cercetătoare ale Muzeului Naţional de Istorie a României s-au încăpăţânat să rezolve misterul tezaurului găsit la Şopteriu acum aproape 30 de ani. Tezaurul care numără peste 1600 de monede vine să susţină faptul că Transilvania era mai apropiată de Polonia decât se credea, cel puţin economic vorbind şi că negoţul era unul performant.
În ciuda faptului că vizează un tezaur descoperit în grădina unui cetăţean din Şopteriu, comuna Urmeniş, în urmă cu aproape 30 de ani, studiul care vine să îi dezvăluie secretul a văzut lumina tiparului abia de curând, materialul fiind prezentat ieri la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, instituţie care şi găzduieşte obiectele care-l compun.
Din cele 24 de tezaure monetare înregistrate pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, doar trei conţin alături de monede şi piese de podoapă, printre acestea numărându-se cele de la Visuia şi Şopteriu, localităţi învecinate cu piese care se concentrează în secolul al XVII-lea.
Obiectele, printre care se numără şi podoabe precum inele, brăţări, lanţuri, ace de păr, nasturi din aur sau argint sau părţi componente ale serviciului de masă au fost fragmentate, asunse în două vase ceramice şi mai apoi au fost îngropate.
Partea cea mai de preţ, care face ca tezaurul de la Şopteriu să fie unul dintre cele mai importante din Transilvania este reprezentată de monede. Alături de accesorii şi obiecte care cântăresc aproximativ 3 kilograme, au fost descoperite nu mai puţin de 1632 de monede cu 40 de emitenţi din 27 de ţări.
Acumularea depozitului monetar într-un interval temporar îndelungat a condus la înregistrarea unui număr amplu de emitenţi, repartizaţi pe o arie geografică largă, din Polonia, şi teritoriile baltice până în Ţările de Jos şi Monaco. Dincolo de valoarea sa monetară în cadrul tezaurului de la Şopteriu au fost identificate emisi