Ai o posibilitate foarte interesantă de a ajunge la Cotroceni peste numai un an şi jumătate, scăpând de toate belele de la Guvern şi având o perspectivă de cinci ani în faţă în care să-ţi reconfigurezi în mult mai multă linişte viitorul.

Ai oameni cu probleme în partid, oameni de toată cinstea, prieteni, creditori; nu poţi să îi mulţumeşti pentru că trebuie să împarţi prada cu varanu’, altfel te bălăcăreşte în direct prin torţionarii săi, angajaţi sau invitaţi „de marcă”, pe care, pe bună dreptate, îi consideri nişte lichele, dar care sunt bine iniţiaţi de „securistu” în arta torturii.

Ai vrea să reconfigurezi chiar alianţa politică pe care o ai cu, să zicem liberalii+conservatorii, dar „ăl de se trezeşte târziu” adoarme adesea în bucătăria lui „vaselină” (cu care a stabilit nişte relaţii politice împotriva naturii, aşa ca de la partid tradiţional cu martiri prin puşcăriile comuniste, la partid făcut de securişti) şi cum te află cum te pârăşte şi începe balamucul mediatic.

Ai zburda şi tu puţin (mai mult) dar nu poţi pentru că se înfurie „dom profesor” şi te mâzgăleşte pe postul său la care se uită zilnic cu sfinţenie câteva milioane de români, plus alţii, care trec pe acolo dar nu sunt încă (şi, să sperăm, nu vor fi) „hipnotizaţi” de sâsâitul acestuia.

Ai vrea chiar să te dichiseşti pentru a fi primit în saloanele din înalta societate internaţională, care ar uita de scandalul de astă vară şi de plagiatul pe care l-au făcut alţii pentru tine, dar „diabolicul” varsă pe toate capetele (Gâdea, Badea, Grecu, Ciuvică….) venin, flăcări şi pucioasă marca „HELL”, producţie proprie.

În mod normal niciuna dintre cele de mai sus nu ar trebui să constituie o problemă pentru tine, cel mai tare om din stat al momentului, dacă nu ai fi avut nişte probleme cu învăţătura, dacă anumite perioade din tinereţea ta preuniversitară nu ar fi cam neclare, drept car