Se poartă în continuare discuţii intense pe tema regionalizării României, iar dezbaterile organizate recent la Academia Română pe marginea acestui subiect este încă o dovadă elocventă în acest sens. Are nevoie ţara noastră de o nouă împărţire teritorială? E doar o aspiraţie sau un obiectiv agitat de factorii politici? De ce trebuie făcută repede, până la sfârşitul anului? Acestea au fost principalele întrebări la care s-au căutat răspunsuri în cadrul dezbaterilor de la Academie.

De procesul de regionalizare şi descentralizare a puterii centrale se ocupă vicepremierul Liviu Dragnea, fiind într-un fel cel care coordonează toate comisiile care se ocupă de acest proiect important. El vorbeşte de un “ghem de putere” aflat la Bucureşti şi care trebuie rupt. În opinia vicepremierului, instituţiile judeţene conduse de oameni numiţi de puterea de la Bucureşti nu sunt interesaţi de o eficienţă sporită în relaţia cu cetăţeanul, motiv pentru care aceste organisme trebuie trecute în subordinea autorităţilor locale, mai aproape de oameni. Primarii şi preşedinţii Consiliilor Judeţene vor fi astfel primii interesaţi ca cetăţenii în fruntea cărora se află să fie mulţumiţi. În acelaşi context, este important de semnalat că liderul PSD afirmă ferm: “Nu se va pune niciodată problema ca procesul de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul naţional al statului român”.

Întrebat dacă regionalizarea trebuie făcută repede, până la sfârşitul anului, Dragnea dă răspunsul că este vorba de banii alocaţi de Uniunea Europeană. Concret, noul exerciţiu financiar al UE începe în 2014. Acordul de parteneriat se negociază pe actuala structură administrativă şi va fi greu de schimbat după ce începe noul exerciţiu financiar, fiind nevoie de mult timp. Într-o asemenea eventualitate, există riscul pierderii unei bune părţi din totalul fondurilor alocate României. Altfel